Web only

Desi soarele s-a ascuns de cateva zile, iar eu tot incerc sa ma  inveselesc simuland niste raze de soare in fiecare dimineata, viata mi se pare mai frumoasa si mai clara ca niciodata. Viata mea.
Toti avem ceea ce meritam. Toti traim ceea ce meritam. Asa ca nu mai are rost sa stau si sa intreb de ce eu… De ce tu? De ce noi? De ce ei? De ce voi?

Deschid ochii dimineata si toata lumea mea, fericirea mea este acolo, in pat cu mine. Pentru prima oara  ma aflu in fata unei mari iubiri, care a rezistat in timp si care a reusit sa ierte fara ca macar sa-si doreasca asta. Iertare de-o parte si de cealalta.

Am invatat intre timp ca, a-ti dori si a-ti indeplini dorintele nu inseamna neaparat fericire. Unele dorinte pot fi false date de ideea de perfect al societatii in care ne invartim.  Am invatat ca oamenii se schimba, incepand cu mine, chiar daca am echipament de protectie impotriva supararilor.

Am invatat ca unele iubiri nu mor nicioadata, chiar daca le dai un sut cu pantofi de protectie. Am invatat sa accept fericirea pe care alta data am alungat-o, pentru ca genunchii si coatele ii erau peticite.

Am invatat ca dincolo de aparente se ascund lucrurile importante.