În general sotii par sa considere mariajul lor mai satisfacator decât sotiile lor. Din 2.330 de barbati, daca ar fi sa aleaga din nou 77% s-ar casatori tot cu sotiile lor. Din 3.009 femei doar 50% s-ar casatori cu acelasi barbat cu care sunt casatorite în prezent.
99% dintre femei ar dori sa faca schimbari fundamentale în relatia lor.
La întrebarea ,,Ce ati dori sa schimbati la mariajul d-voastra?” 45% dintre barbati au raspuns nimic si doar 25% dintre femei au raspuns la fel.
Nevoia de afiliere a femeii este adesea satisfacuta chir numai prin faptul de a se casatori si a fi casatorita .Dar parerile se schimba. Dintre femeile casatorite de mai putin de 2 ani, 52% erau foarte multumite si nici una nu era foarte nemultumita. Dar la femeile casatorite de peste 20 de ani ,doar 6% erau foarte multumite si 21% erau foarte nemultumite.
Barbatii spun în general ca sunt multumiti de casniciile lor daca celelalte aspecte ale vietii merg bine. Dar femeile care sunt nefericite în casnicie spun ca sunt nefericite si în celelalte aspecte ale vietii lor.
Casatoria este pe locul doi ca factor al stimei de sine la barbati în timp ce la femei este pe primul loc.
Este o ironie aici deoarece femeile sunt cele care doresc mai mult casatoria decât barbatul, casatoria este mai benefica pentru barbat decât pentru femeie. De exemplu femeile casatorite au o sanatate mintala mai subreda decât femeile singure sau barbatii casatoriti .Femeile singure au mult mai putine simptome de stres decât cele casatorite.
21!
21.. da 21 de ani! Cate vise cladite in jurul acestei varste care imi parea asa magica cu ani in urma. Imi pare si acuma, insa inaintea avea un mister aparte. 21 de ani … nu sunt multi, arata doar inceputul unui drum care acum incepe sa se deschida tot mai mult.
Stiu ca e off topic, ca nu mi-am propus sa scriu pe blog file de jurnal… insa azi imi permit! Azi e ziua mea, si pot!
21 de ani frumosi, cei mai frumosi pentru ca aproape jumatate din ei au fost tratiti in lumina lui Dumnezeu si in prezenta Lui.
Am invatat atatea lucruri incat as putea sa invat la randul meu alte persoane… insa cel mai important lucru a fost ca fiecare zi traita fara Dumnezeu e pierdere de vreme… da! Pierdere de vreme! Nu vreau sa insir aici cate am invatat si cate nu, nu isi au rostul, sunt sigura ca fiecare din noi ne invatam lectiile de viata care de atatea ori nu sunt prea diferite.
Ca sa nu ies de tot din tonul blogului meu… as spune ca in ultimul an din viata mea din punct de vedere cognitive am acumulat o multitudine de informatii, si as folosi expresia unui distins domn professor insa ar ofensa cititorii si voi spune doar ca am avut o gramada de insight’uri. Din punct de vedere behaviorist, am invatat sa imi controlez comportamentele ( m-am autoconditiona?!), sa le citesc pe ale altora (body language) si multe alte lucruri. Daca ar fi sa ma uit umpic si din punct de vedere al gandurilor irationale si rationale.. poate ar fi cel mai mult de zis. Cel mai important poate este ca am renuntat la evaluarile globale ( sau etichete in limbaj comun, pe care ni le punem unii altora), ca am invatat ca lucrurile nu TREBUI., sunt putine TREBUIE! Si important este ca am invatat sa nu imi mai limitez existenta in functie de ce zic ceilalti despre mine, am realizat ca viata trece pe langa noi si ezitam sa facem o gramada de lucruri pentru ca ne este frica de a nu fi judecati, de parca daca suntem sau nu judecati ne schimba personalitatea noastra cu ceva ( Lets fightJ) . Ar fi multe de zis, dar ma opresc aici!
PS. Multumiri: Tie Doamne in primul rand, pentru ca ma iubesti si ma rasfeti asa de mult, pentru ca nu incetezi in a ma cuceri cu dragostea TA! Prietenilor mei, care sunt cei mai speciali si mereu acolo pentru mine, nu le dau numele, pentru ca se stiu ei, va iubesc si multumesc lui Dumnezeu pentru fiecare din voi! Si evident cum as putea uita de cei care imi sunt dragi tare, echipa de invatatori! Multumesc pentru rabdarea vostra cu mine si pentru ca sunteti dedicati in ceea ce faceti!
Cand femeia defineste arta
Alexandrina, numele ei este egal cu inocenta. Nu o vei gasi in topurile de toate zilele. Nu acolo este locul ei. Artistii nu vaneaza varful clasamentului cu cei mai buni din saptamana respectiva, au o tinta mult mai importanta, doresc sa escaladeze Everest-ul omului vor sa-i cucereasca inima si sufletul cu arta lor. Basarabeana Alexandrina Hristov creeaza arta cu ajutorul cuvintelor, a vocii si a mainilor. Asterne versuri dulci-amarui pe hartie alba, randuri carora mai apoi le da viata prin intermediul glasului si care ajung sa-si gaseasca locul in picturi calde obtinute din culorile reci ale fiecarui anotimp. Maiestria gadila inima iar frumusetea stampara auzul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu