Am zambit si cu gura si cu ochii si cu inima. Si, in acelasi timp, m-am gandit ce rele sunt toate acele „azi” in care pe unii nu-i intreaba nimeni, nu numai copiii, daca si-au luat pastila. Maine nici atat.
– dimineata, in troleibuz – Azi, undeva in spatele meu, un domn mai in varsta raspunde la telefon. – Da, […], da, fata tatii, mi-am luat pastila. Stai linistita, du-te la serviciu, am luat de dimineata, asa cum mi-ai lasat pe hartie. Da […]. Te-am pupat si eu. (soptit apoi, ca pentru sine: fata tatii…cum are ea grija…) Hm, ciudat sentiment. Am zambit si cu gura si cu ochii si cu inima. Si, in acelasi timp, m-am gandit ce rele sunt toate acele „azi” in care pe unii nu-i intreaba nimeni, nu numai copiii, daca si-au luat pastila. Maine nici atat.
Am zambit si cu gura si cu ochii si cu inima. Si, in acelasi timp, m-am gandit ce rele sunt toate acele „azi” in care pe unii nu-i intreaba nimeni, nu numai copiii, daca si-au luat pastila. Maine nici atat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu