1. Primul portofel a aparut in secolul al XVII-lea, odata cu introducerea bacnotelor. La inceput existau in general portofele din piele de vaca sau cal
2. In secolul al XIX-lea, pe langa bani, portofelul era folosit pentru a transporta carne si alte “lucruri care nu trebuia sa fie la vedere”
3. In acelasi secol, in Spania portofelul era mai curand folosit pentru a tine tutunul si mai putin pentru depozitarea banilor
4. Primul card de credit a aparut in anii 1950. Imediat dupa, portofelele, inclusiv portofelele de piele au inceput sa fie prevazute cu compartimente dedicate pentru carduri. Acestea au devenit standardul
5. In 1960 au fost introduse portofelele cu lant si au fost popularizate de catre motoristi care obisnuiau sa foloseasca acest sistem pentru a se asigura ca nu le cade cand merg pe motocicleta
6. In secolul al XIX-lea era considerat necivilizat sa porti portofelul in buzunarul de la pantaloni. La vremea respectiva, portofelele erau purtate la curea
7. In general, portofelele folosite in Europa sunt mai voluminoase decat cele folosite in America. Si asta se datoreaza dimensiunii bacnotelor folosite, dar si faptul ca in Europa se folosesc mai mult monedele. Insa, in ultima vreme, portofele de piele slim tind sa ocupe din ce in ce mai mult teren chiar si in Europa, in principal datorita utilizarii la scara mai mare a cardurilor bancare. Totodata s-a diminuat si numarul de carduri necesar pentru transport sau cardurile de membership - toate informatiile necesare pot fi accesate cu ajutorul telefonului mobil
8. Portofelele reprezentative pentru secolul XXI sunt in general mai mici, mai subtiri si mai practice

Smallet este unul dintre brandurile care vine in intampinarea nevoilor consumatorilor moderni - cei care apreciaza lucrurile simple, dar calitate, dar mai ales care isi doresc sa achizitioneze lucruri unice, cu o amprenta personala. Fiecare portofel de piele Smallet este creat manual, din piele naturala. Consumatorii isi pot crea la comanda portofelul dorit alegand: modelul, tipul de piele, culoare pielii si a atei, dar si tipul de perosnalizare (p[rin embosare sau cu broderie).
Pentru mai multe detalii, viziteaza site-ul smallet.ro.

Cel mai mare tumul pe care l-am vazut vreodata este acesta, situat la ceva distanta de Zlatna, totusi in zona Devei. Pare inaltat in mijlocul unui platou; este impadurit complet si cu siguranta acopera vizual toata zona de imprejmuire. Are diametrul de 800 m pe V-E si 600 m pe N-S si aproximativ 300 m inaltime. Seamana cu movila Gnomilor Scundaci din Copiii lui Hurin (de J.R.R. Tolkien) din ARDA unde l-au adapostit pe Turin, Sabia Neagra. Este descrisa exact asa: “Amon Rudh (Dealul Plesuv) se gasea la marginea rasariteana a inaltului podis cuprins intre vaile Sirionului si Narogului, iar de la baraganul pietros de la poale pana-n crestet masura mai bine de o mie de picioare (aprox. 304 m). (…) povarnisurile dealului erau imprejmuite cu desisuri de aeglos (un fel de ghimpe de iarna, il traduce Wikipedia)”. Mai departe in carte scrie asa: “La miazanoapte cand cata, zarea, ciudat de aproape, Codrul Brethil acoperind cu verdeata sa pantele dealului Amon Obe l, aflat in mijlocul sau.” Zlatna, cunoscuta in trecut ca Ampelum dupa numele Ampoiului, apa ce curge pe langa ea si se varsa in Mures la circa 60 km, face parte din Muntii Metaliferi si este renumita pentru activitatile de excavare a pamantului, galerii, extractie de metale pretioase. Exact ceea ce faceau si Gnomii. Nu e nevoie sa vorbesc despre coincidenta aceleiasi inaltimi si nici despre faptul ca ghimpele de iarna se conecteaza la Dealul Ghimpelui (cel putin ca denumire). Pe de alta parte, numele de Amon Rudh are o destinatie in timp foarte interesanta. Astfel, Amon este numele Zeului Suprem al tebanilor din Teba (Drobeta, de unde venea Andromaca, sotia lui Hector, printul Troiei). La 35 km de Zlatna si implicit de movila Amon Rudh se afla orasul Abrud, care despartit este AB RUD, adica DIN RUD, latina mosteneste ab ca fiind din. Numele Amon Rudh care inseamna Dealul Plesuv are alt inteles, de fapt. Rudh este DEAL iar Amon ar trebui sa fie PLESUV. Doar ca Amon face referire si la zeu si atunci stim ca Zeul Suprem era Soarele. Preotii, pentru a fi asemeni lui isi tundeau capetele. In Iliada la fel, intalnim popoare care faceau asta. Popoare care au stat pe teritoriul Romaniei de astazi. Domnitorii romani, in secolele XVII-XVIII, isi tundeau capetele. AMON INSEAMNA ROTUND, un cerc fara par. Acest MON il intalnim nu numai pentru Soare, ci si pentru Luna, MON, intalnit la englezi ca MOON, cu doi “O”. In concluzie, dealul s-a numit DEALUL ROTUND. In harta de mai jos, din Copiii lui Hurin, se pot vedea Amon Rudh, Sirionul dar si Teiglin sau Crissaegrim. Acest Teiglin este ermetic pastrat pana astazi cu numele Tiglina (cu “t” de la tambal), cartier in orasul Galati. Galati, poate va intrebati ce legatura are cu cele de mai sus avand in vedere ca se afla in partea cealalta a tarii, in E. Pe drumul dintre Zlatna si Alba Iulia se afla localitatea Galati. Care nu inseamna nimic altceva decat ALBA. GAL inseamna ALB, am tot spus asta. Galatiul de la Dunare este, prin urmare, un oras intemeiat de cei plecati din Vest si care au dus cu ei memoria locurilor parasite. Iar Crissaegrim Crisurilor, devenita Hrisa in vremea Troiei. Pe harta apare raul Esgalduin chiar in dreptul localitatii Galati de langa Zlatna. EsGALduin-GALati. Dealul Rotund a fost casa lui Mim, gnomul scundac si a semintiei sale. Toate aceste lucruri s-au petrecut in primul ev al civilizatiei oamenilor, adica intre anul 7000 i.e.n. inspre perioada 1200-1300 i.e.n., perioada Troia. aceste comitate au existat cu adevarat. Existenta lor o vedem astazi prin comunitatile de momarlani retrase de civilizatia distrugatoare. Si iata ca MOMARLAN se desparte foarte lesne in MO+MARL, OMUL MARL si de ce nu OMUL MIM cel scundac. Dar astea sunt doar supozitii deocamdata. Pentru verificari: In Copiii lui Hurin, prin apropiere trecea raul Sirion, estimat de Karen Wynn Fonstad (cartograf autor al catorva atlase ale lumilor “fictionale” – Wikipedia dixit) la 390 mile lungime. Intrebati-ma daca Muresul are 761 km lungime. 390 mile = 628 km. Numele Ampoiului inca pastreaza radacina lui Amon, AM, intalnit si in AMIN. M-a bucurat sa citesc ca Horia Ion Ciugudean, directorul Muzeului National al Unirii din Alba-Iulia s-a prins de un lucru eminamente evident: “exista indicii serioase”, spunea domnia sa, “ca aurul prezent in aria civilizatiei miceniene, in Grecia si Anatolia, aurul Troiei si poate o parte din aurul faraonilor egipteni provine din Muntii Apuseni. S-a constatat ca este vorba de un aur care contine o ridicata cantitate de argint – caracteristica pe care o gasim numai la aurul din Transilvania. Doar aici exista o proportie de 18-20% de argint in compozitia naturala a aurului.” Cat de aproape sa fie nenea asta si totusi sa nu nimereasca? L-am banuit de secretomanie insa experienta neplacuta cu studenti de la arheologie din Alba Iulia m-a facut sa-i acord credibilitate in afirmatiile sale. El inca nu a gasit Troia. Si nici nu a cautat-o!

Va salut. Stiu ca dintre cei care ma cititi doar o parte (mica-micuta?) sunteti interesati de gatit dar din drag pentru oricare din amatorii de bunatati, eu impartasesc pe blogul meu intru folosul oricui ma viziteaza, retetele pe care le incerc eu si imi plac. Le recomand in primul rand pentru ca sunt usor de preparat, relativ ieftine si pentru ca mie-mi place variatia si la masa, ca-n orice. Daca sunt bune, daca va plac si voua, astept sa-mi spuneti. Am aflat spre exemplu ca dragei Ana-Maria Gouttedereve  nu-i place chimenul (eu mor dupa el) dar ca va face painea cu masline asa cu am recomandat-o chiar daca va ignora sugestia mea de-a inlocui, dupa gust, maslinele cu chimenul. Am facut mai adineauri o dulceata de mere pe care-am s-o repet in weekend in varianta sa de post, sa am de unde alege in saptamanile Postului Craciunului care urmeaza. Pentru aceasta, am folosit: Ingrediente Aprox. 1 kg mere, dar nu mai putin 750 g zahar 2 pahare cu apa scortisoara 1 lingurita unt ( la care renuntati daca vreti sa mancati dulceata in post) coaja si zeama de la o lamaie Preparare Cat fierbe la foc mic zaharul si apa pe foc (timp de 20 min., vreme in care amestecati din cand in cand sa nu se caramelizeze), curatati merele de coaja, indepartati miezul tare cu samburi si taiati-le cuburi mici. Adaugati cubuletele de mar in siropul de zahar si lasati sa fiarba pana scade atata cat va place. Am observat ca, unde la inceput mi se parea exagerat de multa apa/zeama, dintrodata a scazut apoi zeama, rezultandu-mi o dulceata solida (cum de altfel si prefer). Pana s-o luati de pe foc, puneti-i un varf de cutit cu praf de scortisoara, amestecati si mai lasati pe foc sa dea in cateva clocote. Sa fie mai cremoasa, dulceata poate fi imbogatita cu o lingurita de unt, la sfarsit. Iar ca sa fie mai aromata, coaja rasa si zeama de la o lamaie (puse cand e aproape gata). Aceasta este reteta, mie si sotului meu ne place grozav, nu vad de ce n-ati incerca-o. Indrazniti, eu credeam ca o dulceata de mere nu poate fi decat banala, dar in fapt, este aromata si are o culoare aurie foarte ispititoare. In plus, este primul an cand imi pregatesc personal rafturile din camara pentru iarna, asez pe ele bunatati una si una! Datorita consistentei sale mai solide, eu voi folosi din aceasta dulceata la strudele caci nu se va scurge la copt din acestea.