Blogger cu legitimatie?

E adevarat ca am devenit mai atent la blogosfera in ultima vreme, ca a inceput sa ma intereseze cu adevarat acest fenomen, recent. Daca as fi continuat ideea de a-mi face un blog, inca de acum trei ani cind mi-am „desenat" prima pagina pe weblog, astazi probabil as fi fost mult mai indreptatit sa scriu despre domeniul asta. Imi rezerv insa libertatea, ca in toate cele, ca noi toti de altfel, sa imi dau cu parerea, din cind in cind, despre una-alta fara sa incerc sa fac parada de nimic, chiar de nimic. Fara sa-mi postez pe aici nici macar o diploma, nici macar un CV, nici macar o litera din cele publicate in mai bine de 12 ani de presa si vreo 20 de ani de colaborari literare pe ici pe colo… Precizez asta pentru cei carora le cam place sa se considere judecatori si care vad in opiniile celorlalti intruziuni in spatii in care se intra doar pe baza de… legitimatie. Da, observ ca si aici in blogosfera este trendy (de altfel blogosfera romaneasca, aproape toata este… trendy) sa fie proclamati sau sa se autoproclame barbatii-alfa ori femeile-alfa ai blogurilor. Si cei citiva din ei isi formeaza apoi mai micile sau mai marile triburi (nu, nu vestitul joc triburile, desi aduc cu el) cu „firestile" cohorte de sustinatori. De aici si pina la tendinta de a da friu liber clasificarilor in bloggeri superiori sau de mina a doua, in bloggeri „conectati la surse" si bloggeri neinformati, in bloggeri-jurnalisti si bloggeri-savanti, in bloggeri de nisa sau generalisti, in bloggeri geniali ori bloggeri ratati nu a fost decit un singur pas. Am remarcat chiar si unele extremisme ca sa nu mai vorbesc despre injuraturile, mai mereu „anonime", care circula in voie printre combatanti, din lipsa de argumente, desigur… Dar asta tine si de o alta discutie, aceea a unui necesar bun-simt in acest spatiu totusi public (ca sa nu vorbesc de… deontologie).