Cei care lucreaza in domeniul publicitatii, gazetariei poate ca au auzit de Grupul Antalis, lider european in distributia hirtiei si a materialelor destinate ambalarii si depozitarii ei. Acum cateva zile am aflat de noua lor campanie de promovare cu ajutorul unui filmulet si a unei figurine origami. Filmuletul este produs de Wim Wenders, are 90 de secunde si in el sunt prezentate toate diviziile celor de la Antalis. Noul concept este Just ask Antalis prin care se doreste o apropiere sporita fata de nevoile clientilor, ceea ce mi se pare o idee buna. Nu stiu de ce, sau poate mi se pare mie, doar companiile venite dinafara au campanii de pomovare, simple, curate si destepte. Un exemplu il dau azi cu Antalis. Iata filmuletul in care apare noul logo roz, omuletul origami. Share this: Digg Reddit Like this: Like Be the first to like this post.

In timp ce mananc dintr-o cutie cu inghetata, ma intreb daca e corect sa iau eu toate nucile? E adevarat ca sunt totusi nuci macadamia si sunt al naibii de bune. Parca ma striga sa le salvez din vanilia inundata de caramel. M-am ticnit? Inghit fara sa respir fiecare lingura pentru ca e prima data cand papilele mele ating asa combinatie. Mor daca nu mai infing inca o data lingura si gata, scot la suprafata fragmente de nuci, glazurate ca la carte si iarasi ajung in Raiul inghetatei. I love icecream! Imi dau seama ca forez dupa o placere de moment, de secunda chiar dar, I love it! Tentatia e prea mare. E ca atunci cand ai o intalnire fenomenala cu un tip frumos si iti dai seama ca ies scantei dar nu stii ce sa mai spui asa ca incepi sa te gandesti cum ar suna niste posibile intrebari si cum ar fi raspunsurile lui. Stand asa cu intrebarile in cap, realizezi ca mai bine iti aduni mai mult curaj si ceri inca un pahar de vin alb. Incerci sa bei vinul usor, nu cumva sa-si dea seama el ca fiecare firisor de par al corpului sta in pozitie de drepti asteptand forarea. Da, forarea se realizeaza de obicei la prima intalnire, e valabila pentru doi necunoscuti care sunt atrasi fizic de cum se vad. Nu vorbesc de intalnirile la care iti dai seama dupa doua minute ca vrei sa ajungi acasa cat mai repede si incerci sa te gandesti la o minciuna plauzibila. A trebuit sa inventez de cateva ori situatii pentru a pleca cat mai repede de la locul scenei. Intalnirile cu necunoscuti sunt riscante, ciudate si totusi de ce facem asa ceva? Why blind dates? Pentru ca de cele mai multe ori se ajunge la o partida de sex fenomenala? Ori pentru ca daca un strain te face sa te simti sexi si bine in pielea ta inseamna ca toata actiunea aceea e ok? Nu ai facut nimic aiurea, e totul normal. Nu te-ai intalnit cu el pentru ca te simti al naibii de singura ori pentru ca te-ai certat cu iubitul tau si asa incerci sa uiti. A doua zi e inceputul altei ere, cea a supravietuitoarei de dupa o intalnire cu un necunoscut. Totul s-a schimbat: ochii iti sunt mai rotunzi, fundul e perfect iar mainile cer o alta mana cu disperare. Pana la urma, intalnirea nu e cu un necunoscut ci e cu necunoscuta din tine si daca esti norocoasa, necunoscuta va fi una importanta. Iti dai seama ca ai supravietuit solutiei necunoscutei si mergi mai departe in cautarea alteia pentru ca numai asa simti SENZATIA. Share this: Digg Reddit Like this: Like Be the first to like this post.